Pe cine ispitește referendumul?

4 10 2018

Subiectul cel mai discutat din ultima perioadă, referendumul pentru redefinirea constituției, reprezintă, în primul și în primul rând o ispită. Pe cei care nu cred îi ispitește să judece, să atace și să condamne credința și pe credincioși, iar pe cei care cred îi ispitește să se considere superiori. Și unii și alții au nevoie de mult calm pentru a putea înțelege argumente celeilalte tabere dar, mai ales, trăsături de care foarte puțini, și de la unii și de la alții, dau dovadă, și anume respect, toleranță, blândețe, judecată limpede.

Pentru cei care credem, problema homosexualității, de la care a pornit totul, este una destul de limpede: este un păcat, adică un tip de comportament contrar poruncilor și îndemnurilor șui Dumnezeu. Însă, problema cea mai mare, atât pentru cei care cred cât și pentru cei care nu cred, vine din faptul că nu reușim să pricepem foarte limpede ce anume este păcatul. Nu este în nici un caz un tip de comportament, o acțiune, un obicei, un gest pe care Dumnezeu îl interzice doar de dragul de a o face. Ne recomandă să nu facem acel lucru numai pentru faptul că noi avem de pierdut ceva făcându-l. În ceea ce privește problema familiei (nu toți sunt făcuți pentru a forma o familie – Ap. Pavel –singuri) orice păcat împotriva ei îl privează pe om nu doar de înțelegerea adevăratului sens al conviețuirii dintre un bărbat și o femeie, cât mai ales de o cale de a crește, de a se maturiza tocmai prin intermediul acestui tip de conviețuire.

„Și a zis Domnul Dumnezeu: Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el” (Fac. 2,18). Acesta este scopul familiei: conviețuirea și sprijinul reciproc. Lucrul acesta reușim să-l înțelegem cel mai bine doar atunci când ne sunt foarte clare diferențele sufletești și mentale dintre bărbat și femeie; aceste diferențe se completează reciproc, se îmbină perfect acolo unde este armonie și doar în acest mod soțul și soția își devin unul altuia „ajutor potrivit”. Orice alte lucruri care derivă din această conviețuire sunt doar efecte iar nu scopuri ale căsătoriei. De aceea porunca „creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l supuneți” (Fac. 1, 28) nu se referă strict la familie, nu este definitorie pentru familie, dar este o poruncă dată umanității în general, este  o chemare făcută omului de a stăpâni lumea și de a-L cunoaște pe Dumnezeu prin ea, de a-L vedea pe Creator în Creație. Orice încercare de a transforma familia într-o simplă fabrică de copii (așa cum doresc să demonstreze și unii așa – ziși duhovnici) se bazează atât pe o înțelegere șchioapă a Scripturii cât mai ales pe o înțelegere greșită a familiei.

Zilele acestea un duhovnic relativ important a spus că părerea lui Dumnezeu despre homosexualitate este clar exprimată de ceea ce s-a întâmplat la Sodoma și Gomora. Dar dacă citim cu atenție cap. 13-14 și 19 din Cartea Facerii vom vedea că nu homosexualitatea era problema lor cea mai mare. Erau două cetăți ai cărei locuitori se războiau des cu cetățile învecinate; erau oameni întăriți în răutate: „oamenii Sodomei erau răi și tare păcătoși înaintea Domnului” (Fac. 13, 13). Răutatea lor era atât de mare încât Dumnezeu i-a spus lui Avraam că ar fi cruțat aceste două cetăți chiar dacă erau în ele 10 oameni drepți în ele. Adică ar fi iertat greșelile locuitorilor celor două cetăți pentru 10 oameni drepți. Dar nu erau nici măcar atâția. Este șocant și absurd să spunem că datorită homosexualității au fost pedepsite acele două cetăți. Este încă o dovadă de lectură superficială a Scripturii și de interpretare sucită, tendențioasă.

Orice păcat împotriva familiei, fie că este vorba de homosexualitate,  sau de violență domestică, este un păcat privativ – adică ne împiedică să cunoaștem sensul vieții în familie și să evoluăm, nu din punct de vedere duhovnicesc, dar din perspectivă psihologică, comportamentală ș.a.m.d.

De ce susțin că referendumul este o ispită? Pentru că, pentru mulți dintre cei care se declară credincioși este foarte greu de făcut diferența dintre păcat și păcătos. Pentru că totdeauna este mult mai ușor să vezi păcatul aproapelui decât propriile greșeli și este mai comod să etichetezi pe cei din jurul tău în funcție de păcatele făcute; dar mai ales este extrem de tentant să considerăm păcatele aproapelui ca fiind mai mai, mai grele, mai grave decât propriile noastre greșeli. Homosexualitatea nu este nicidecum cel mai mare păcat pe care omul îl poate face. Mai mult, un păcat pe care îl facem, o patimă de care nu reușim să scăpăm nu ne caracterizează.

Din punct de vedere spiritual omul se poate chiar  naște cu o predispoziție, o înclinație pentru un anumit păcat. Cel care nu reușește, sau nici măcar nu încearcă să lupte împotriva respectivei înclinații spune că așa l-a făcut Dumnezeu. Este foarte comod să închizi orice discuție cu acest argument. Însă nu Dumnezeu ne-a făcut. Fiecare dintre noi seamănă atât fizic cât și sufletește cu cei care ne-au dat viață. Avem, fiecare, propria personalitate, dar anumite trăsături le moștenim. De asemenea unele defecte fizice pot fi rezultatul unor mutații din timpul formării fătului. Nu am nici un dubiu că și unele trăsături de comportament au aceeași cauză. Unii se nasc cu predispoziție spre alcoolism, spre hoție, sau chiar spre homosexualitate. Pentru cei care doresc să evolueze spiritual, aceste erori pot fi controlate. Dar totul ține de libera alegere a fiecăruia.

Referendumul este o ispită și pentru că mulți încearcă să își facă scenarii apocaliptice  legate de acceptarea homosexualității. Nu vrem ca ei să poată adopta copii, dar oare nouă ne pasă de copiii abandonați? Este adevărat că legea adopțiilor este sucită și descurajantă, dar nu o dată am auzit: „Eu nu cresc copiii altora. Nu sunt responsabilitatea mea. Aș adopta, dar nu din orice etnie”. Nu sunt toate acestea semne de fariseism și nepăsare?

Referendumul este o ispită mare și pentru cei ce i se opun. Îi desconsideră pe cei ce cred, îi consideră inferiori, limitați intelectual, needucați și își manifestă convingerile cu ură. Doar cei cu o cultură limitată și educație deficitară pot susține că religia duce la regres iar știința la adevărat progres. Nu există incompatibilitate între știință și credință. Dacă pentru un ateu știința explică modul în care funcționează universul, pentru un credincios ea face mai mult, îl ajută să-L descopere pe Dumnezeu în univers.

Este de-a dreptul absurd faptul că majoritatea celor care îndeamnă la boicotarea referendumului prin neprezentare provin din rândul celor care la fiecare alegeri își îndeamnă semenii să participe la alegeri, să participe la viața cetății, să nu stea indiferenți.

Mai apoi este foarte important să nu ne amăgim cu ideea că parlamentarii țin foarte mult la moralitatea populației. Unii dintre ei, promovând valorile familiei, fac alte păcate împotriva familiei, împotriva propriilor soți sau soții, împotriva propriilor copii, demonstrând că vor doar să se folosească de acest referendum pentru a câștiga unele voturi în plus la următoarele alegeri.

Poruncile lui Dumnezeu nu pot fi legi ale statului, pentru că statul te obligă, dar Dumnezeu îți dă dreptul să alegi. De multe ori statul permite ceea ce Dumnezeu ne sfătuiește să nu facem. O problemă morală reală, cu mult mai gravă decât homosexualitatea, pentru țara noastră, o reprezintă avortul. Nu vorbim de cazuri excepționale; acelea se interpretează separat, chiar individual. Conform Centrului de Calcul, Statistică sanitară și Documentare a Ministerului Sănătății, din 1958 până în 2008 au fost avortați 22.178.906 copii. Mai mult, România și Rusia, două țări care își umflă pieptul de atâta ortodoxie, sunt singurele din lume în care numărul copiilor avortați depășește numărul populației în viață. Două țări pline de criminali.   Nu femeia singură avortează, dar sprijinită de cele mai multe ori de soț / partener, care se consideră absolvit de orice răspundere, dar are mâinile la fel de pătate de sânge.

Astea sunt principalele motive pentru care spun că referendumul este o ispită. Nu știu ce rezultat va avea. Fiecare este liber să meargă sau nu la vot și să voteze cum îi dictează conștiința. Să nu uităm, totuși, că mesajul Evangheliei s-a răspândit în vremuri în care homosexualitatea era mult mai răspândită decât acum, iar cei care deveneau creștini își trăiau credința cu conștiinciozitate. Să nu uităm că Mântuitorul se apropia cu dragoste de cei pe care societatea îi considera cei mai mari păcătoși și așa reușea să îi îndrepte.

Important este să nu cădem în aceste zile în ispită: cei credincioși să nu ne lăsăm ispitiți de gândul că suntem mai drepți, mai sfinți înaintea lui Dumnezeu, iar cei necredincioși să nu se lase ispitiți de gândul că sunt mai inteligenți decât cei credincioși.

Din perspectiva credincioșilor, acest referendum, indiferent de rezultatul său, dacă va fi validat sau nu, este mai mult decât o mărturisire de credință, este un semnal de alarmă, o modalitate de a atrage atenția asupra faptului că anormalitatea nu poate fi normalitate, însă fără a instiga la ură pentru că Dumnezeu „ nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu”.  E esențial ca și noi să dorim acest lucru  și să ne comportăm ca atare.

Probabil că multe persoane hotărâte să voteze au fost descurajate în ultima perioadă de mesajul radical – apocaliptic al unor extremiști religioși, la fel cum multe persoane hotărâte să nu voteze au fost încurajate să o facă tocmai în urma campaniei agresive și pline de ură a activiștilor ce se opun acestui referendum.

pr. Marius Lauruc

Advertisements




Simpozion international

21 07 2018

Marți, 17.07, la biserica ortodoxă ucraineană din Sighetu Marmației  a avut loc, cu binecuvântarea P.F. Patriarh Daniel, simpozionul internațional „100 de ani de la eliberarea din temnița sigheteană a cuviosului Alexie Carpatinul”.  Anul acesta se împlinește un secol de când cuviosul Alexie Kabaliuk, numit și Apostolul Transcarpatiei a fost eliberat din închisoarea din Sighetu Marmației, unde fusese închis de către autoritățile austro-ungare alături de alți creștini ortodocși pentru simplul motiv că a propovăduit credința ortodoxă în această regiune. Nu doar faptul că a pătimit în fosta închisoare sigheteană (actualmente Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței) îl leagă de nordul României; el a și propovăduit, a botezat, a slujit în case particulare în unele sate din Maramureș (Remeți, Crăciunești), iar familiile care au avut contact cu el încă îi păstrează amintirea chiar la două generații distanță. De aceea inițiatorului acestui eveniment, desfășurat în parteneraiat cu Uniunea Ucrainenilor din România, pr. consilier dr. Nicolae Lauruc a considerat că Sighetul ar trebui să marcheze printr-un simpozion acest centenar.

După ce s-a slujit acatistul Sf. Alexie, au prezentat scurte referate despre viața și activitatea Sf. Alexie, despre contextul politic care a dus la condamnarea și întemnițarea sa: pr. Vitali Kemin, protopop de Iasinia, pr. Ioan Vucikan, de la biserica Buneivestiri din Hust, ctitorită de către Cuviosul Alexie Kabaliuk după eliberarea din închisoare, pr. Vicar General Ioan Pițura, pr. protopop Ilie Albiciuc, din Lugoj, pr. Marius Lauruc, pr. dr. Nicolae Lauruc și a fost citit și referatul pr. Vasile Aurel Pop, protopopul Sighetului. Din delegația din Ucraina a mai făcut parte și arhim. Adrian Maleta, starețul mănăstirii din satul Iza, unde se află moaștele cuviosului Alexie.

Simpozionul s-a încheiat cu un scurt concert susținut de către corul bisericii ortodoxe ucrainene Sighet (dirijor Margareta Lauruc).

 





Міжнародний симпозіум

21 07 2018

17 липня ц.р. в нашій Хрестовоздвиженській українській православній церкві відбувся відмінний Міжнародний Симпозіум. Кажемо «відмінний», тому що він не тільки що носив історично – еклесіальну печать, але був симпозіум парадоксального розміру. Хоча він був міжнародний, все-таки був симпозіум рідних по вірі і по крові.

Багато історичних ступнів є покриті порохом і забуттям, але історичні ступні які носять духовну печать не можуть бути ніколи покриті світьськими знарядями і людськими немочами, тому що вони вписані високо, вписані в небі і в Книзі Життя.

Так пояснюється що стопи, молитва, сповідництво віри православної  серед бурі гоніння, тяжкі віддихання в злопамʼятній тяжкій сігетській тюрмі і взірцева жертовність преподобного Алексія Карпатського вписані невщербленно в памʼяті українців православних румунської Мараморощини.

На пропозицію нашої парафії Український Православний Вікаріат запросив благословіння від Патріарха Румунської Православної Церкви, блаженнішого Даниїла  щоб, 17-го липня 2018, відбувся в нашій церкві  Міжнародний Симпозіум, на тему «100 років від виходу з тяжкої сігетської тюрми преподобного Алексія Карпатського».

Чому на нашу пропозицію? – Тому що ми перші сусіди  з сігетською тюрмою і тому що наші вірники говорили нам про тісні звʼязки їхніх родичів з сповідником православʼя  і в наших краях. Навіть одна сімʼя передала для нашого музею Часослов якого подарував преподобний Алексій Кабалюк їхньому батькові, якого тайно похрестив в православному обряді.

Бажалось щоб поруч всього нашого духовенства, як сігетської протоієрії так і банатської протоієрії, були запрошені  і священики румуни і головно браття по вірі і крові з Закарпаття, з тих міст до яких був привʼязаний  преп. Алексій Кабалюк. Патріарх Даниїл благословив  запросити делегацію з Закарпаття в кількості вісім осіб.

Делегація з України прибула в такому складі: Митроф. Прот. Віталій Кемінь, благочинний Ясіння (звідки родом був прп. Алексій); Архим. Адріан Малета, ігумен монастиря  з Нанкова, де знаходяться мощі прп. Алексія; один послушний монастирський; Митроф. Прот. Др. Іоан Вучкан з Хуста, який служив в церкві побудованій прп. Алексієм; Митроф. Прот. Михайло Шутко з Рахова (разом з сином Шутко Михайло); прот. Богдан Волощук з Хуста разом з добродікою Наталією.

Симпозіум почав з Акафістом до прп. Алексія Карпатського.  На цьому милому Симпозіймі виступили з гарними словами і доповідями слідуючі учасники: Ген. Вікарій прот. Іоан Піцура (який мав гарне вступне слово, головно що в його рідному селі, Кричунів, прп. Алексій мав велику дію); пару слів сказав пан Мирослав Петрецький, голова Союзу Українців Мараморощини; перший з делегатів України виступив митроф. прот. Віталій Кемінь, благочинний ясінський; дуже цікава була його доповідь. Слідував теж з прекрасною доповіддю митр. Прот. Др. Іоан Вучкан; слідувала доповідь, на історичну тему, румунського протоієрея  сігетського округу, прот. Васіле Поп; цікава в дійсності була доповідь відмінного ісорично-релігійного характеру от. Маріуса Лаурук, сігетського священослужителя; прот. Ілля Албічук з Лугожу мав теж цікаву доповідь де говорив про прихід закарпатців в Банати; закінчився Сімпозіум з виступом прот. Миколи Лаурук, парох сігетської парафії, який спогадав пару рядків з протоколу який був зроблений 1914 року при  увʼязненню ясінських, закарпатських сповідників Православʼя, начолі з преп. Алексієм Кабалюком , якому спотворили (як, в загалі всім закарпатцям) імʼя з Олександра на угорське Шандор.

Було цікаво для всіх учасників бачити відеозаписи з покійним отцем Йоакимом Бабінец, котрий, в студентських роках (30 років після суду над Алексієм) був закритий і він в цій Австро-угорській сігетській тюрмі і двох нащадків тих що були привʼязані до отця Алексія: пані Доріна Голдіш і пан Степан Тафічук.

Сігетський хор виступив чудово з дуже гарними піснями і головно з новою піснею в честь прп. Алексія, складеною пані добродійкою Маргаретою Лаурук, керівниця сігетського хору.

Всіх присутніх помирував наприкінці Архим. Адріан Малета.

Вручилось Ген. Вікарієм Іоаном Піцуром, вкінці Ювілейні Грамоти, духовенству, хорові сігетському, керівництву Радіо Сігет і Марі Войнеску, що відповідає за тижневу українську радіопередачу, деяким особам, привʼязаним до цього свята.

Трьом містам з України: Ясінню, Монастирю з Нанкова і Митрополиту Марку, Хустському Архиієрею вручились ікони прп. Алексія  з розпростертим омофором над сігетською  тюрмою, як переможець її. Ікони були здійснені художником Боднарюк Діну, сином сігетського дяка.

При мируванню учасників, протоієрей Віталій Кемінь вручив кожному учасникові ікону преп. Алексія. Також, делегація з Закарпаття подарила гарні ікони: сігетській церкві, Ген. Вікарію, протоієрею з Лугожу та Союзові Українців.

Ця відмінна подія яку благословив самий наш новий святий сповідник і захисник  Православʼя з обидвох країв Тиси, прп. Алексій зробилась за кошти сігетської парафії та допомоги Союзу Українців Румунії.

На другий день пішлось, з гостями закарпатськими, слідами прп. Алексія і головно в монастир Біксад, куда доходив  з дитинства прп. Алексій. Всі відчувались чудово. Всіх нас зворушила гостиприємність ігумена Емануєла і його таїнственні слова  про нашого святого та прозорливого отця біксадського Аркадія.

Про цю святу днину було написано якраз на другий день в центральній патріархальній  газеті, стаття підписана отцем Маріусом Лаурук, який написав про цю подію і в газеті Союзу Українців.

Уривка з Симпозіума, та враження гостей з України  і нашого духовенства  були передані  в тиждень після цієї  незабутної днини на українській передачі  Радіо Сігет.

Святий Божий угоднику, преподобний Алексіє Карпатський моли Бога за всіх нас!

 

participanti simpozion





Simpozion international

12 07 2018

Afis bisericaMarți, 17 iulie, va avea loc, în biserica noastră un simpozion cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la eliberarea cuviosului Alexie Carpatinul din închisoarea sigheteana. In cadrul acestui simpozion va fi prezentata activitatea acestui sfânt. Vor vorbi preoți din România și din Ucraina.

Va asteptam cu drag!





Concurs biblic

22 04 2018

În Duminica lui Toma, 15 aprilie, a avut loc tradiționalul Concurs Biblic, la care au participat copii din parohia noastră. Pregătindu-se, urmând tematica primită la începutul Postului Mare (Nașterea Mântuitorului, Pilde despre Împărăție, Învierea Mântuitorului, Sinodul Apostolic, Cartea Pildelor), tinerii au venit să își împărtășească cunoștințele. Au fost prezenți următorii tineri: Herbil Anastasia (cls. a 6 – a), Halmagy Denisa (cls. a 9 – a), Anișoreac Anastasia (grupa mare), Lauruc Damian (clasa 0), Privigyei Anamaria (cls. a 6 –a), Sacala Sașa (cls. a 4-a), Anișoreac Andrei (cls a 4 – a), Boiciuc Elias (cls. a  6 –a), Boiciuc Alexandra (cls. a 9 –a), Rusnac Matei  (cls. a 2 –a), Herbil Matei (cls. a 4 –a).

Îi felicităm pe toți participanții pentru modul în care s-au pregătit, iar pe părinții lor pentru că au petrecut timp alături de copiii lor citind din Biblie și vorbind despre credință.

 

IMG_20180415_182533





Veniți să întâmpinăm pe Domnul

31 03 2018

Sâmbătă, 31.03, a avut loc, în orașul nostru, deja tradiționalul pelerinaj „Veniți să întâmpinăm pe Domnul”, pelerinaj organizat de către Protopopiatul ortodox român Sighet și Parohia ortodoxă ucraineană Sighet. În ajunul Duminicii Floriilor, credincioși ortodocși români, ucraineni și maghiari au străbătut centrul orașului ținând în mâini ramuri de copaci binecuvântate, prefigurând atmosfera de bucurie a Duminicii intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Pelerinaju s-a încheiat cu un concert de pricesne, în Biserica Adormirea Maicii Domnului, concert la care corul bisericii noastre a interpretat două pricesne, în ucraineană și română.





Хор нашої церкви на святі Покрови в Бухаресті

25 10 2017

Новозаснована українська православна парафія міста Бухарест рішила щоб їхня святиня, яка буде будуватись, мала дві пристольні свята: Покрова Богородиці та св. Петра Могили. Прекрасний і провіденціальний вибір!

Цим роком, керівництво бухарестської парафії запросило на свято Покрови Богородиці хор нашої сігетської парафії.

Наш хор відповідав на архиієрейських службах: у Сучаві, у Решіці (на освячувані нової церкви) у верхньоровенському чоловічому монастирі, але відповідати на Св. Літургії в Бухаресті це для нашої церкви: сюрприз і гарна честь.

Покровительство Богоматері відчувалось з самого початку паломництва.

13 жовтня, по дорозі до Бухаресту сігетські паломники відвідали три румунські монастирі: Предял, Сіная та Ціганешт.

Всьюди помолились щиро, поклонившись смиренно в святих монастирських храмах, просячи Господа і Матір Господню  щоб свято Покрови здійснилося Богоугодно.

Не забудеться ніколи Св. Літургія празника Покрови з бухарестськими вірниками і велика честь бути на Св. Літургії якої протосом був прот. др. унів. проф. Дмитро Колотило, настоятель храму і професор Литургіки, на цей час найдосконалий литургіст Румунської Православної Церкви.

Так само не забудеться чудовий симпозіум , якого організувала пані добродійка Ярослава Колотило, яка була серцем цієї події, маючи гарний досвід в культурних подіях, в Румунії, та серед великого українського світу як радник в Міністерстві Культури.

Глибока вам вдячність вельмишановна Родино прот. Дмитра Колотило. Велика вдячність керівництву СУР-у за допомогу.

Так само, гарна вдячність панові Микола Гаврилец, бувший директор АНРЕ-ва, щирий українець і добрий знавець історії за його допомогу і присутність на святі.

Наша парафія, стародавньої сігетчини не пішла до Бухаресту з порожніми руками, але принесла скромну офіру для новозаснованої парафії: 30 штук молитовника українського, виданого нашою парафією, гарна ікона Покрова Богородиці, ризи і кадило. Це дарувалось бухарестській церкві на початку дороги.

Хай Господь і Матір Господня допоможе бухарестській православній українській спільноті діждатись служити у власній церкві, де між жертводавцями були вписані і вірники з Сігету.

Вечером, на Покрови, сігетська група рушила до монастиря Козія. По дорозі зупинились  у двох близьких до Козії монастирів: Остров та Турну у супроводі от. протосінгела Григорія Кут, який сприяв своїм  землякам щоб мали нічліг в монастирі Козія.

В неділю раненько зустрінулись з отцем старцем, який радо привітав мараморошських паломників. На Св. Літургії благословив щоб сігетський хор відспівав Святий Боже по – українськи, а після св. Літургії причастин по – румунськи і по – українськи.

Думаємо що це був перший виступ українців в одному румунському, головно дуже стародавньому монастирі!

Як можна це забути?

Велика опіка  Богоматері для тих хто знає що означає покровительство Пресвятої Діви Марії над українським  народом.

 

Pelerinaj de neuitat

 

La invitația noii parohii ortodoxe ucrainene din București, corul bisericii noastre a avut această mare cinste a participa la sărbătoarea primului hram al bisericii bucureștene ucrainene, Acoperământul Maicii Domnului.

Întrucât, anul acesta sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului a fost sâmbăta, pelerinii sigheteni au plecat la drum de vineri dimineața.

Tot parcursul a fost sub ocrotirea Maicii Domnului, a fost un drum ușor,  un drum binecuvântat. S-au vizitat în drum spre București trei mănăstiri, Predeal, Sinaia și Țigănești.

De Acoperământul Maicii Domnului, coriștii sigheteni au avut această mare cinste, au dat o bună parte din răspunsuri liturgice  protosulului Sf. Liturghii, păr. profesor univ. de Liturgică, dr. Dumitru Colotelo, parohul acestei noi parohii.

La simpozionul organizat după Sf. Liturghie, coriștii sigheteni au fost provocați de către doamna preoteasă Iaroslava Colotelo, președinta UUR București să cânte câteva pricesne.

Atât Sf. Liturghie, cât și simpozionul organizat de către doamna preoteasă Iaroslava, cea care a fost inima acestei sărbători s-au înscris cu litrere de aur în inimile coriștilor noștri.

Mare mulțumire onoratei familii a păr. prof. dr. Dumitru Colotelo pentru această invitație.

Mare mulțumire conducerii UUR pentru sprijinul acordat acestei sărbători. Totodată o sinceră mulțumire se cade a adresa domnului Nicolae Havrileț, fostul director ANRE pentru ajutorul acordat și pentru participarea la această sărbătoare.

A doua zi, coriștii noștri au avut o mare surpriză ca să li se acorde binecuvântare de către păr. stareț arhim. Vartolomeu Androni de la mănăstirea Cozia de a cânta la Sf. Liturghie Sfinte Dumnezeule în limba ucraineană și la sfârșitul Sf. Liturghii două pricesne în limba română și în limba ucraineană.

Totodată, păr. stareț, care i-a cazat pe coriștii sigheteni la măn. Cozia, a binecuvântat să ia masa după Sf. Liturghie la mănăstire. Nu se va putea uita acest gest al marelui stareț niciodată. Ar fi o mare cinste pentru parohia noastră ca păr. stareț arhim. Vartolomeu să ne onoreze cu prezența sa la biserica noastră, însoțit fiind de către păr. protosinghel Grigore Cut, care s-a ocupat îndeaproape de ucrainenii săi fiind ajutat și de nepotul său, păr. Atanasie.

cor 1cor 2